DOCUMENT PROGRAMATIC PRIVIND ANIVERSAREA CENTENARULUI MARII UNIRI

INTRODUCERE

În acest an unic pentru România îi omagiem pe cei care, acum 100 ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor.

Este un motiv de sărbătoare, dar este și un prilej de gândire pentru fiecare român de azi.

Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. La 1918, România era vlăguită de război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi. Toate nemulțumirile și dezbinările noastre de astăzi par neînsemnate față de ceea ce au avut de înfruntat înaintașii noștri. Și, totuși, au reușit acolo unde toți cei dinaintea lor dăduseră greș de nenumărate ori.

Au reușit pentru că au acționat împreună.

Vom omagia anul acesta mari figuri naționale: gânditori, oameni politici, militari sau simpli cetățeni. La vremea lor, nu erau mari eroi, ci doar oameni ca noi, cu defecte și calități. Unii ambițioși sau nerăbdatori, alții pesimiști sau descurajați. La momentul 1918, fiecare, însă, a reușit să pună totul deoparte – să se pună pe sine deoparte! – în slujba unui țel mai presus de ei: un stat unitar, democratic și o casă mare pentru o mare familie. România Mare urma să devină statul tuturor fiilor săi, indiferent de etnie, religie sau opțiuni ideologice. O unitate în diversitate.

A omagia realizările înaintașilor este frumos, însă nu suficient. Pentru că moștenirea pe care ne-au lăsat-o nu este doar un cadou, ci și o datorie. Aceea de a hrăni și crește, zi de zi, prin faptele modeste ale fiecăruia, avuția comună. A omagia cum se cuvine înaintașii înseamnă înainte de orice a omagia spiritul lor.

La 1918, oamenii politici cei mai diferiți – adversari înverșunați pe viață – au știut să-și dea mâna și să lucreze împreună. Îi separau educația, caracterul și ideologiile, dar aveau în comun un lucru: toți doreau o Românie unită și democratică, un acasă în care fiecare să se poată dezvolta liber.

A fi uniți nu înseamnă a fi toți la fel, ci a defini și păstra un sanctuar sufletesc comun. O zonă care nu suferă negociere sau conflict: România. Asemenea unui arbore, fiecare ramură crește altfel, dar fiecare contribuie la soliditatea trunchiului comun. Indiferent de tot ce ne desparte, suntem români.

Români în primul rând, nu doar în ultimă instanță.

România mare a cuprins între hotarele sale multe minorități naționale sau religioase. De la bun început, toți trebuiau să se poată dezvolta în siguranță și egalitate, sub un singur steag. Diferențele acestea nu sunt o sursă de vulnerabilitate, ci sunt ceea ce ne îmbogățește.

Aşadar, trebuie să învățăm din exemplul marilor înaintaşi de la 1918 și să nu lăsăm ca ceea ce ne desparte să ne dezbine. Dacă reușim să ne privim față în față și să găsim, dincolo de opțiunile fiecăruia, cele câteva lucruri sacre care cad în custodia noastră comună, atunci vom putea să ne privim în ochi și bunicii pe care-i omagiem, dar și nepoții care așteaptă de la noi o Românie stabilă și demnă pentru cel puțin încă 100 de ani.

Vom avea de sărbătorit în acest an câteva date de aur. În sunetul festivităților, cel mai semnificativ semnal sonor pe care îl putem da ar fi un minut de tăcere. Nu doar ca să ne reculegem pentru sacrificiul total al românilor de acum 100 de ani, ci și un moment de tăcere, în care fiecare să ne întrebăm cu ce putem contribui – nu cu vorbe mari ci cu fapte modeste, în fiecare zi – pentru ca România mea să devină România noastră.

CONCEPT

Aniversarea Centenarului trebuie să se realizeze printr-o abordare şi viziune integrată şi unitară pe coordonatele unității, coeziunii şi consensului național, în spiritul prețuirii trecutului, valorilor şi tradițiilor naționale, pe plan intern şi internațional, precum şi al creării unor baze solide, fundamentate pentru stimularea şi conturarea direcțiilor de dezvoltare strategică viitoare a României.

Argumente:

Abordarea complexă, multidimensională şi polivalentă într-un concept integrat, care să favorizeze următoarele:

  • coerență şi reprezentativitate reală şi de importanță națională;
  • simbolistică şi semnificativitate consistentă, emblematică, pozitivă şi de conținut; (nemistificat/denaturat/ilar/derizoriu etc.)
  • redarea speranței şi a încrederii populației în statul român;
  • renaşterea şi revigorarea mândriei naționale pe bazele unui patriotism autentic, profund şi consistent, de tip european, echilibrat, civic, pozitiv, neconflictual şi nediscriminatoriu;
  • implicarea, impunerea şi, mai ales, responsabilizarea în jurul acestui unic eveniment din istoria neamului românesc (în spiritul şi pe modelul politicienilor de acum 100 de ani);
  • crearea în rândul majorității populației şi pe ansamblul întregii societăți româneşti a unei stări de emulație pozitivă, de reunire şi solidaritate, în jurul marilor obiective şi proiecte de țară;
  • promovarea externă corectă şi complexă a României ca țară, cu mari valori şi potențial în varii/multiple domenii, cu istorie, vocație şi destin european şi universal (mondial);
  • creşterea semnificativă a potențialului creator şi inovator al proiectelor şi acțiunilor propuse de diverse entități;
  • evitarea relativității, confuziei şi subiectivismului obiectivelor propuse şi a impactului mediocru, modest şi irelevant a unora dintre acțiuni, la nivelul comunităților, indiferent de domeniul tematic ales sau de tipul acțiunilor dorite;
  • reducerea / limitarea paralelismelor şi a suprapunerilor tematice şi/sau cronologice de desfăşurare a calendarului evenimentelor dedicate aniversării Centenarului;
  • delimitarea acțiunilor dedicate Centenarului, mai ales la nivelul autorităților centrale și locale, de acțiunile care fac parte din activitatea curentă, conform atribuțiilor şi menirilor legale ale instituțiilor respective;

PRINCIPII

Apreciem că viziunea integrată a conceptului strategic de marcare a aniversării Centenarului trebuie să fie fundamentată pe următoarele principii directoare:

  1. PRINCIPIUL IDENTITĂŢII NAŢIONALE, EVOCĂRII ŞI OMAGIERII ÎNAINTAŞILOR
    • Etalarea şi promovarea elementelor materiale şi spirituale care au creat în urma unui proces îndelungat identitatea națională, ca cea mai înaltă formă de expresie a conştiinței originii comune şi sentimentului apartenenței la o singură națiune. Este un principiu care trebuie să se regăsească în orice acțiune dedicată aniversării Centenarului, în multiple dimensiuni şi aspecte;

    • România de astăzi şi de mâine se datorează tuturor înaintaşilor noştri, fie ei mari anonimi care s-au jertfit eroic pentru pământul țării şi pentru libertățile noastre de azi, fie personalități care au creat prin gând și prin faptă valorile materiale şi spirituale cu care și astăzi ne mândrim. Trebuie să le aducem, aşa cum se cuvine, omagiul şi respectul nostru.

  1. PRINCIPIUL UNITĂȚII, COEZIUNII ȘI SOLIDARITĂȚII NAȚIONALE
  • O națiune liberă şi independentă este puternică, respectată și poate progresa durabil în multiple dimensiuni doar dacă majoritatea populației este coagulată şi unită în jurul marilor deziderate ale interesului şi binelui public general, conjugat cu interesul fiecărui cetățean în parte.

  • Comunitatea de idei și sentimente, modul unitar de acțiune, spiritul de înțelegere şi solidaritate, coeziunea şi conştiința națională generează acea emulație şi energie pozitivă care pot crea o Românie competitivă, performantă şi, în ultimă instanță, nu numai o Românie mai mare, ci una mai bună.

  1. PRINCIPIUL VALORILOR EMBLEMATICE ALE NAŢIUNII ROMÂNE

    • România deține un inepuizabil şi inestimabil tezaur de valori materiale şi spirituale, de inteligență şi creativitate, cu care a contribuit nemijlocit şi substanțial la edificarea civilizației universale contemporane.

    • Avem personalități de mare anvergură, în toate domeniile, avem valori patrimoniale impresionante, unice şi de neprețuit;

    • Este dureros că acestea sunt prea puțin cunoscute şi respectate, atât pe plan intern (cu precădere în rândul tinerilor), cât şi internațional;

    • Datoria noastră morală şi de conştiință este să le promovăm, să le facem cunoscute şi recunoscute, mai ales în acest an aniversar, în care România trebuie să se valideze plenar ca o țară cu adevărat valoroasă, în primul rând prin oamenii ei.

  1. PRINCIPIUL PATRIOTISMULUI CIVIC

    • Legătura emoțională, iubirea, ataşamentul şi devotamentul față de țară, de pământul strămoşesc, dar și de neam, de limba şi tradițiile națiunii române implică şi presupune, într-o legătură indisolubilă şi indestructibilă, o atitudine civică la nivelul fiecărui cetățean, manifestată în principal prin respectarea Constituției şi legilor țării, a drepturilor şi obligațiilor conferite prin statutul de cetățean al Statului Român, a limbii oficiale şi a însemnelor naționale, în primul rând a stemei, drapelului şi imnului național.

    • Patriotismul civic presupune respect față de popoarele altor țări şi exclude xenofobia, marginalizarea minorităților şi ostilitatea față de alte etnii sau state;

    • Numai o populație educată şi mobilizată în spiritul patriotismului civic de tip european poate fi susținătoarea şi forța motrică determinantă în prefigurarea şi realizarea marilor obiective, proiecte şi idealuri de țară;

    • În această dimensiune de conştiință națională, elitele României actuale (la fel ca iluştrii lor predecesori) au un rol esențial, multiplu, în edificarea destinului României viitoare.

  1. PRINCIPIUL TOLERANȚEI ȘI DIVERSITĂȚII CULTURALE

    • Este un dat incontestabil și istoric determinat, că națiunea şi statul român s-au născut într-un spațiu aflat la confluența mai multor culturi şi civilizații.

    • Diversitatea culturală (etnică, națională, religioasă etc.) a națiunii române i-a conferit acesteia de-a lungul secolelor valoare, consistență şi chiar farmec.

    • Armonia, toleranța, conviețuirea paşnică, ospitalitatea şi buna înțelegere a tuturor într-o singură ființă, s-au împletit încet, dar organic, într-o unitate de cuget şi simțire. Aşa s-a creat şi a căpătat forma actuală națiunea română.

    • Să continuăm şi să dezvoltăm acest drum normal, uman şi civilizat, profund românesc și autentic european totodată.

  1. PRINCIPIUL AFIRMĂRII ŞI CONCORDIEI INTERNAȚIONALE

    • Pe plan internațional, România merită mult mai mult.

    • O recunoaștere sporită depinde în primul rând de noi, de modul în care ne prezentăm, comportăm și înțelegem să respectăm convențiile internaționale şi celelalte popoare şi țări.

    • Demnitatea, respectul față de noi şi de alții, reciprocitatea avantajoasă, concordia şi cooperarea internațională, onestă şi constructivă trebuie să fie dezideratele noastre majore.

    • România trebuie să aibă relații diplomatice foarte bune cu toate țările lumii, în primul rând cu țările membre U.E. şi N.A.T.O şi cu partenerul vital strategic SUA şi, în mod particular, cu toți vecinii noştri.

    • Numai aşa România poate ocupa locul cuvenit, de factor activ şi important în politica europeană şi mondială şi nu cel de simplu spectator.

  1. PRINCIPIUL IDEALULUI NAȚIONAL

    • Chintesența a tot ceea ce s-a făcut şi se va face în această țară, a ceea ce simțim şi gândim împreună, este că România trebuie să devină o țară puternică, dezvoltată, civilizată şi prosperă.

TEME

  • Apreciem că implementarea, materializarea şi ilustrarea conceptului integrat şi a principiilor care îl fundamentează se poate realiza într-un tablou tematic complex şi variat, care să cuprindă mai multe dimensiuni şi aspecte.

  • Sugerăm următoarele teme majore, reprezentative şi semnificative atât pentru anul aniversar al Centenarului, cât şi pentru trecutul, prezentul şi viitorul națiunii române, ca de pildă:

  • România renăscută, spiritual și material
  • România educației prin cultură

  • România inteligentă şi inovatoare

  • România tradițiilor
  • România patrimoniului cultural
  • România valorilor
  • România progresului şi dezvoltării durabile
  • România infrastructurii culturale extinse şi diversificate

  • România turismului cultural

  • România creativă
  • România multiculturală
  • România unității
  • România elitelor
  • România demnă şi respectată
  • România memorabilă

  • România universală

  • România internațională

  • România tinerei generații
  • România emblematică

TIPURI DE ACȚIUNI

Acțiunile vor avea caracter dominant cultural şi patrimonial, ele vor fi realizate pe întreg teritoriul țării – la nivelul instituțiilor centrale şi locale, a regiunilor şi comunităților – dar şi pe plan internațional. Acțiunile se vor subscrie temelor, conceptului şi principiilor strategice amintite, astfel:

  • Expoziții, târguri;
  • Festivaluri, gale, manifestări cultural-artistice de anvergură;
  • Conferințe, congrese, simpozioane interne şi internaționale;
  • Editarea de cărți, albume, hărți, emisiuni filatelice şi altele asemenea;
  • Ceremonii civile și militare/comemorări;
  • Emisiuni radio/TV şi producții de filme;
  • Restaurare, reabilitare, reamenajarea unor obiective de patrimoniu;
  • Investiții în infrastructura culturală;
  • Monumente de for public;
  • Turnee interne şi internaționale de promovare a anului Centenar.

CONCLUZII

  • În vederea stabilirii calendarului de activități şi a evaluării listei de proiecte ce vor fi finanțate prin bugetul Ministerului Culturii şi Identității Naționale, dedicat aniversării anului Centenar, vom ține seama în primul rând de criteriul relevanței naționale şi internaționale a programelor desfăşurate şi finanțate.
  • Optimizarea şi eficientizarea economică a resurselor financiare şi umane dedicate aniversării Centenarului se poate realiza prin dezvoltarea consistentă şi multidimensională a colaborărilor interinstituționale, atât la nivel local cât şi central.
  • Aplicarea conceptului strategic şi a principiilor care-l fundamentează, încadrarea proiectelor propuse în tematica şi tipul de acțiuni, permite o selecție finală riguroasă, bazată pe criterii obiective şi relevante. Acest fapt creează cadrul optim de definitivare a listei finale ce urmează a fi aprobată de către comitetul interministerial în următoarea întrunire.

Calendarul evenimentelor, la nivel central şi local, va fi publicat în condiții de maximă transparență.

  • Celebrarea Centenarului Marii Uniri reprezintă o excelentă conjunctură istorică pentru a iniția în mod oficial dezbaterile publice pentru elaborarea şi adoptarea unui document programatic național, în legătură cu dezvoltarea infrastructurii culturale în următorii zece ani, fiind cunoscut faptul că proiectele de investiție necesită voință politică convergentă, susținere publică, bugete multianuale şi o viziune pe termen lung.
  • Emulația creată de aniversarea anului centenar, în toate mediile – îndeosebi al elitelor, al mediului academic în particular – creează cele mai bune premise pentru elaborarea strategiei naționale pentru cultură pe termen lung.

Copyright © Ministerul Culturii și Identității Naționale.